Fast Food vs Slow Food si cateva alte detalii

Eu nu prea mananc fast-food. Daca sunt asolut nevoita, n-am incotro, in crizade timp, ai sa ma gasesti gustand un hamburger insa n-am sa-l diger fericita.
Nu mananc pizza. De ce? Pentru ca ; odata nu am gasit o pizza buna in tara asta, pe vremea in care inca incercam sa mananc ; a doua oara cei ce fac pizza delivery sunt un antitalent...
Ceea ce mananc insa cu placere de fiecare data si nu stiu daca se incadreaza in segmentul fast-food, dar cu siguranta ii regasesti in 2 mall-uri din capitala la etajul cu mancare: Chop Stix
Am citit alte review-uri despre ei, nu pozitive, consumatorii sustinand ca nu e de fapt mancare chinezeasca. Well, va recomand, ca la orice fel de mancare cumparat de la Cho Stix sa adaugati un sos de soia. It's a must! E ca si cum ai consuma mancarea fara sare la noi. E marele final al fiecarui gust. Si ma pricep la mancarea asiatica.
De fapt...acesta e si motivul pentru care scriu : ma pricep la mancare. Am inceput sa gatesc din curiozitatea de-a finaliza un fel de mancare si de-a fi mandra de ce-a iesit.
Curiozitatea s-a transformat in pasiune. Pasiunea s-a imbinat cu necesarul...
Fac parte din categoria de oameni care spun "stiu sa gatesc si-mi place s-o fac". Conform "publicului meu critic" o fac si bine.
Aleg mancarea gatita cu suflet. Petreceam mult timp in bucatarie incercand sa ma joc si sa creez in acelasi timp. Fiecare mancare trebuia sa iasa o opera de arta, si ca aspect si ca gust. Am personalitate asa ca adaptez ceea ce gatesc oarecum la gusturile mele.
Din acest motiv apreciez o mancare buna, servita cum se cuvine. Din acest motiv sunt probabil exigenta intr-un restaurant sa o carciuma/bistro. Imi permit sa dau poate mai multi bani daca eu consider ca mancare merita.
Astept insa intotdeauna un raport calitate-pret si n-o sa ma opresc din a cauta, cerceta, studia acest domeniu culinar.
De anul acesta petrec mai putin timp in bucataria proprie, nu mai gatesc atat de mult, iar cand o fac se rezuma la simplitati. Dar in continuare caut restaurante bune.
Cand comand mancare acasa folosesc de obicei doi furnizori, pe care-i impart acum cu voi:
WuXing, evident, fiind pasionata de mancarea asiatica. Le dau nota 7 deoarece nu sunt complet multumita de gustul mancarurilor livrare sau diversitatea meniului.
Comand insa in continuare de la ei pentru ca sunt singurii care livreaza acasa si in weekend, au preturi ok si cantitati bune.
Sosul de soia este un fake.
PapAcasa.ro livreaza mancare gatita, feluri traditionale romanesti, relativ bune. Dupa incercari la mai multe firme de catering am ramas la ei. Si-au pus la punct baza de date, vin la timp, au cantitati in regula. Iar nota 7 totusi pentru ca raman fara anumite feluri si nu-si updateaza site-ul, operatorii cam lasa de dorit si foarte rar mancarea ajunge rece.
Raman clientul lor pentru preturi, painea cadou :) si livrarea rapida.
Una dintre dorintele mele e sa-mi fac un restaurant-bistro, in care sa gatesc...pentru prieteni. Si uite asa mi-as face din ce in ce mai multi prieteni...

Inca visez insa.

Si scriu...

Restaurant Casa

Trebuie sa recunosc ca e unul dintre locurile mele preferate.
Dar voi incerca sa fiu obiectiva.
Restaurantul, undeva spre Foisorul de Foc, pe "intrarea Spatarului", intr-o casa mare, portocalie, isi spun simplu: Casa.
Am mancat la ei de foarte multe ori, primul motiv a fost ca am vrut sa gust tot ce aveau in meniu.
Recomand sa ajungeti la pagina cu specialitati unde au urmatoarele: japonez, chinezesc, indian, belgian, tigai picante, etc.
Feluri mai sus mentionate pot fi comandate si la jumatate de portie ceea ce mi se pare genial.
M-am amorezat de quesadilla cu pui si cartofi wedges (reteta lor) plus bonus un sos Worcester cum n-am mai gustat pana la ei...
Aveti nevoie de cateva vizite pentru a degusta totul, credeti-ma, totul merita degustat.
Cand vorbim de ambient, spatiu, decorare...n-o sa fiu atat de laudaroasa dar nici critica.
Casa are doua etaje, spatii de fumatori si nefumatori, mese suficiente, baia femeilor e genial amenajata si-ti vine sa fugi "sa-ti pudrezi nasul" si sa nu mai iesi :P
In fiecare incapere pe pereti puteti admira tablouri cu poze sau picturi foarte atractive, unele chiar de vanzare.
E curat, au muzica buna, chelnerii foarte amabili, politicosi, si-ti amintesc la fiecare vizita (chiar daca esti de-al casei) ca "ultimele doua trepte sunt mai inalte, va rugam aveti grija"
Daca ajungeti in weekend s-ar putea sa fie aglomerat, eu n-am plecat insa niciodata de-acolo pe motiv ca nu e loc.
Vara, au in curtea case o mini-terasa cu 3 mese...spatiul fiind mic, insa intim si relativ placut.
Daca tot am enumerat calitati, pot sa vorbesc si de preturi fara sa mi se stranga stomacul ; n-o sa digerati greu deoarece nu-s piperati.
Preturi comparativ cu "la mama", poate chiar mai mici...
Inainte sa fiu cucerita de mancare, va spun sincer, am fost cucerita de servire. Personalul Casa este trainuit fara sa reiasa ca depun un efort in a fi politicosi cu clientii.

Ar mai fi de spus, dar prefer sa incercati si sa-mi spuneti voi ce credeti :)


Nota pentru mancare, servire : 9

Nota pentru locatie, ambient, decor: 8


Festival 39 sau cafeneaua Bucurestilor de altadata

Stiam de "cafeneaua Bucurestilor de altadata" datorita recomandarilor unor prieteni:
"E foarte frumos!"
Vara au o terasa, cam la sosea, dar n-ai ce-i face, insa dotata cu aburi reci (anti canicula) si amenajata cu extrem de mult bun gust. Nu sunt musai fan al mancarii intr-o cafenea...insa... nu ma opun vehement. Am avut recent ocazia sa le trec pragul.
Locul e "pi shentru" langa Hanul Lui Manuc, am auzit zvonuri cum ca actualul proprietar al hanului ar detine si cafeneaua. Eu ii stiam dupa numele de Cafeneaua Bucurestilor de altadata si mai nou isi spun Festival 39.
Design-ul interior imi place, aduce aminte de perioade apuse, si te surprinde cu originalitate.
Daca ajungi la ei pentru micul dejun, ai sanse sa te simti bine...insa daca vrei sa lenevesti after-work...trebuie sa faci rezervare, sa ai noroc sau sa suporti inghesuiala...
I-am vizitat in primvara, intr-o duminica, oarecum dimineata, si-am cerut la fumatori...
Ei bine (daca n-or fi schimbat regulile intre timp) salonul de fumatori e undeva in subsol, e drept, arata bine, insa spatiul e relativ mic si mesele inghesuite...
Cred ca stau bine la capitolul ventilatie deoarece n-am stat la afumat in micul salon...
Meniul...arata bine, descrie in amanunt fiece fel de mancare, si tenteaza buzunarul.
Prima vizita a fost una placuta, am consumat o salata thailandeza, delicioasa, portia relativ ok, si-am plecat inainte de pranz ca sa nu risc o aglomeratie.
A doua vizita am riscat, after-work, si-am stat sus la etaj in locul pentru nefumatori. Gulasul a fost delicios, dar atmosfera cam incarcata...
Desi o fi tentant, as sugera celor ce amenajeaza interiorul sa tina cont de spatiul intim al clientului. Un numar prea mare de mese asezate fara o distanta regulamentara intre ele tind sa sufoce publicul.
Recomand locul pentru un mic dejun de weekend, si poate pentru un "las drink" in timpul saptamanii inainte de inchidere.
Despre preturi...as spune ca-s cam piperate, o salata la 30 ron, oricate laptuci ar avea, tot mi se pare mult...
Compenseaza poate la rapiditatea cu care-ti aduc mancarea si bautura.
Curatenia e de laudat, pentru ce aglomeratia si ce clientela galagioasa au. Scrumierele se schimba la timp, mesele se debaraseaza repede, iar baia iti ofera cateva momente de relaxare, in subsol :) Nu m-am decis daca e o cafenea sau un restaurant?
Nota pentru design, curatenie, mancare, servire: 8
Nota pentru spatiu, preturi : 6

La Papi

Am ajuns "La Papi" pentru ca era in zona noastra, adica Cismigiu, ne era foarte foame si n-aveam chef sa pierdem timp in trafic pana in alte locatii cunoscute.
Eu am fost initial reticenta la ideea de-a manca intr-un restaurant nou, am eu locatiile mele, nu risc sa fiu dezamagita...Foamea a invins!
La Papi, dupa cum ii spune si numele e restaurantul lui Papadopol. Ne-am prins repede dupa afisele cu filmele acestuia...
"O fi de fitze?!"
Inauntru ambient placut, intim, relaxant, o incapere in stanga, cu cateva mese, centru - barul ; dreapta alta mica incapere, cred ca un fel de cafenea...
Prima impresie? Chelnerii, extrem de politicosi si civilizati! Am strambat eu din nas deasupra meniului desi toate pareau apetisante deoarece nu ma putea decide...
Exact inainte sa ni se ia comanda am plecat la baie...Chelnerita a asteptat cuminte in dreptul mesei pana m-am intors pentru a lua comanda noastra, pentru a ne da ocazia sa decidem impreuna!
Am comandat o crema de brocolli si un platou taranesc pentru amandoi.
DELICIOS!
Crema era o desfatare pentru papilele mele gustative, portie generoasa si crutoane din paine neagra cu condimente...
Platoul gigant incarcat cu bunatati, frigarui de pui, cartofi, pastrama de berbecut si oaie, carnaciori, si muuulte altele...nu s-a lasat doborat de doi insi infometati...
Cu burtile pline am savurat un pahar de vin rosu, iar chelnerita amabila ne-a spus ca putem (si-ar fi pacat sa nu) lua la pachet restul de platou.
Asa am si facut.
Ce-ar mai fi de adaugat? Curatenie, liniste, muzica placuta, seara neaglomerata..servire de calitate, bucate gustoase.
Mi-au placut.
Ochiul meu critic a observat, e drept, ca au toaletele cam mici, si poate pentru ca era seara nu mai aveau hartie igienica, dar n-o sa fac scandal pentru asta. Aveau sapun si servetele :)
Recomand cu caldura o vizita "La Papi" cand aveti timp, chef sau cand va e foame.

Nota pentru mancare, servire, ambient: 8

Nota pentru locatie, curatenie, amenajari interioare: 8




Mancare koreana

Nu chinezeasca, nu japoneza, ci de la mama ei din Korea!
Restaurantul/casa e undeva prin baneasa, n-as stii sa va ghidez, pot sa fac rost de detalii si sa le ofer aditional.
Ideea mi-a placut mult, o casa mare, jos pseudo restaurant, sus familia, asadar ; afacere de familie.
Afara vezi steagul korean fluturand pasnic, din cand in cand masina consulului, sau a altor consateni veniti sa manance "ca la mama lor acasa".
Idee de baza e politetea. Chelnerul/nepotul patronului te intampina de la usa, intr-o engleza stricata te indeamna spre masa, iti inmaneaza telecomanda si meniul.
In ultimul timp au adus un nou baiat/chelner, roman, care o rupe pe engleza incercand sa comande "pentru client".
Mie toate tevatura asta mi se pare amuzanta si pro.
Eu am incercat doar doua feluri de mancare, insa nu m-as plictisi niciodata de ele, insa inainte de asta sa va dau mai multe detalii despre mediul inconjurator.
Elegant, curat, racoros, 4 mese, o plasma si-o telecomanda, ciudat de linistit, oameni frumosi (cand sunt prezenti).
Nici nu stiu daca as vrea ca acest restaurant sa devina vreodata prea public! Ii strica tot farmecul de eclusivist.
Asa, revenind la mancare, recomand (voi scrie exact cum se pronunta deoarece asta conteaza) cam-pun-ghi si jap-ci.
Cam-pun-ghi , o mancare preluata de la chinezi, un fel de pui shanghai, cu nuca si alune aditionale. Se serveste cu garnitura (din partea casei) in 6 platouri mici, dupa cum urmeaza: varza cu chilli, peste, ou cu soia, alge, salata de castraveti, salata de cartofi in soia, dovlecei, si altele... Fiecare fiind absolut delicioase!
Jap-ci , paste de cartofi cu vitel marinat ,ciuperci (urechi de lemn, cred eu) si legume.
Dupa aceste feluri de mancare, inclus in meniu vine platoul cu fructe, foarte frumos ornate, si intr-un final, cafeaua.
Preturile sunt putin cam mari, insa cand am aflat ca fiecare ingredient vine din tara lor mama pana la noi in "regat" m-am linistit si am zis "hai ca merita, e autentic"
Experienta, cred eu, merita savurata, sclavii papilelor gustative vor fi incantati!

Nota pentru ambient: 8
Nota pentru mancare si servire: 10
Nota pentru notorietate,preturi : 7

Pofta buna!

La 80, mancaruri diverse

Am trecut aseara pe la 80. E o carciuma undeva spre Romana, langa Gradina Icoanei. N-aveti cum s-o ratati, se vrea a fi retro, oldies but goldies, si are meniul zilei la 20 lei noi. Ciorbita, inca un fel (depinde ce e pe lista) si desert.
Mergeam pe la ei asta vara cand imi era foarte foame si vroiam sa mananc 2 feluri de mancare bunicele si ieftine...
Locatia este buna, suprinzator de linistita, iar barul arata relativ bine. Aduce mai mult a bar decat a restaurant, dar mie-mi plac combinatiile astea.
In timpul zilei o fi mai linistit, mai putin aglomerat, insa seara e mult prea zgomotos chiar si pentru mine.
Nu sunt pornita sa le fac reclama negativa, insa nici nu le gasesc sclipirea care sa ma transforme in gurmanda lor preferata.
Am ajuns aseara intr-un "La 80" destul de aglomerat si plin de fum. Am gasit totusi o masa, si ne-am pus pe consultat meniul.
E drept, au chestii interesante - cel putin dupa denumire. Portii mari - cel putin in meniu.
N-aveau ciorba, ceea ce m-a scos din sarite.
"Facem ciorba doar pentru meniul zilei, un singur fel, si se termina intotdeauna pana la ora asta"
Era ora 19!!!
Am comandat in total: o salata de vinete, clatite cu pui/ciuperci si garnitura de cartofi copti, salata cezar cu pui, piept de pui la gratar cu legume la gratar...
Doua persoane.
Am asteptaaaat! Prea mult!
Intr-un final ne-au adus toate felurile odata, si ne-am infruptat...
Mancarea este acceptabila. Portiile sunt mai mici decat scrie in meniu, dar macar sunt bine facute. Le decoreaza interesant, accept :)
E o chestie ciudata, ca nu pot sa fiu nici impotriva locului, dar nici pro...
Preturile sunt moderate. Va recomand totusi sa va tineti de meniul zilei.

Nota pentru mancare si preparare: 7
Nota pentru atmosfera, servire, curatenie: 6

La mama, sau la mama lor ?

Cred ca asa mi-a si venit ideea cu partea de critica culinara. Dupa ce-am vizitat in repetate randuri restaurantele din lantul "la mama".
Admit...din experienta proprie, mancarea este buna. E drept, am auzit povesti si povesti, insa eu n-am fost niciodata silita sa refuz vreun fel de mancare pe motiv c-ar arata execrabil, sau c-ar avea un gust nasol...
Daca mie nu mi s-a intamplat, nu pot arata cu degetul.
Atat le-ar fi trebuit!
Restaurantele din lantul "La mama", mai degraba proprietarii acestora ar trebui sa-si delimiteze un stil de piata. O mai buna comunicare! Si sa-si verifice angajatii la sange!
Se vor cu prestanta? Ei bine, n-o au.
Exemplu: intr-o seara am ajuns in "la mama" din Calarasi. La intrare, intr-un pseudo hol mic,patrat si racoros, cu vedere la WC (cine stie, cunoaste) chelnerul de serviciu ne-a spus ca n-au locuri, dar ca putem astepta sa "se elibereze o masa".
"Ok, asteptam, unde?!"
"Aici!"
M-am crispat...Eu stiu ca restaurantele care au pretentia ca un posibil client sa astepte pana se elibereaza o masa ar trebui sa fie dotate cu un lounge! Se pare ca nu.
Alt exemplu? Tinuta obligatorie in "la mama" din piata Alba Iulia.
Ok, n-am sacou, sau ce altceva mai impuneti voi...In masura in care emiteti pretentii, trebuie sa aveti o garderoba care sa ofere sacouri pentru cei ce n-au, pe perioada sederii in restaurant. Va plac americanismele? Pai luati cap-coada atunci.
Si ultimul exemplu ; "la mama" din Feeria n-are toaleta! Restaurant fara baie! Daca vrei sa te speli pe maini inainte de masa, n-ai decat sa strabati tot palierul comercial pana la toaleta oferita de Carrefour. Saaau, poate unii mai infometati nu se spala pe maini....
Mi s-a intamplat si sa fiu ridicata de la masa, dupa ce m-am asezat, pe motiv ca masa este rezervata, desi nu exista acel semn de rezervat.
Nu ma dau in vant dupa amenajarile interioare ale acestui restaurant...dar nici nu-mi sta in putere sa le critic.
La curatenie stau foarte bine, baile sunt impecabile.
Mancarea este buna...si preturile sunt acceptabile.
Atitudinea lor (a angajatilor) insa...lasa mult de dorit.
Prea multe pretentii.

Nota pentru mancare, curatenie, atmosfera: 8

Nota pentru "la mama" per total: 6

Bistro VillaCrosse - mancare ungureasca

Uite un loc de care n-am reusit sa ma plictisesc in ultimii cinci ani.
Presupun ca sangele meu de ardeleanca isi face simtita prezenta de cate ori citesc meniul cu specific unguresc al celor de la Bistro.
In pasajul VillaCrosse, zona BNR, vis a vis de Valea Regilor, acest loc mititel, cochet si cald, m-a primit de mai bine de cinci ani la fel de placut de fiecare data.
Proprietarii sunt maghiari, au investit in local, l-au amenajat extrem de dragut si cu gust si incearca sa se mentina in acest mod unic care te face sa devii client fidel inca dupa prima vizita.
Initial s-au facut remarcati prin mancarurile traditionale unguresti pe care reusesc sa le pregateasca cat mai autentic.
N-am prea multe informatii despre bucatari insa in proportie de 80% se respecta retetele. E drept, uneori, din lipsa de ingrediente, se adauga acel plus de originalitate.
Ghinionul meu e ca am destule cunostinte in materie de bucatarie ungureasca.
Dar sa nu le cautam nod in papura.
Mancarea este buna, bautura la fel, chelnerii sunt extraordinar de amabili si serviabili.
De la comanda pana la servire nu se asteapta mult nici chiar in serile aglomerate.
Meniul e satisfacator. Ciorbite cu smantana, papricas de pui cu galuste, desert ideal si preferatul meu: Platoul taranesc. Aviz fanilor de slaninuta usor prajita pe gratar...
Vara ador vinisorul de ribizli! Struguri mici si rosii din familia coacazei. Se serveste cu gheata si isi face efectul imediat starnind bunadispozitie.
Iarna merge bine vinul fiert. Aromat, cu mere si portocale!
Imi place de asemenea decorul. Foarte sic, imbinat cu tente rustice, reuseste sa dea, in ciuda geamurilor mari, un iz intim si ferit de tevatura generala din Bucuresti.
Apropo, e singurul loc unde abia astept sa ma duc la toaleta. Aceasta fiind intr-o cabina telefonica retro.
Partea care-mi creeaza un usor discomfort...Trebuia sa ajungem si aici.
Nu au un meniu foarte bogat. E drept, specialitatile sunt dementiale,delicioase si satioase! Daaar, vroiam feluri noi de mancare. Ori, de prea multa vreme, meniul e acelasi.
Nu poti fideliza un client daca nu-i oferi ceva nou, macar odata pe an!
Preturile...decente...Depinde! Cam in ton cu restaurantele. Nici prea, prea, nici foarte foarte.
Curatenia? Decenta!Nu am nimic de reprosat.
E de lucrat putin la aerisire, si poate, poate cumva (nu stiu cum) la spatiu. Locul a devenit cunoscut si greu gasesti o masa libera. Ori eu nu sunt fan rezervari.
Bistro-ul Villacrosse e un loc de zacut la o cana de vin fiert, un platou incarcat, cu doi, trei prieteni, la un pahar de vorba si cateva delicatese pentru intretinere.
Uneori...devine romantic. Daca sunteti primii...sau ultimii clienti!

Nota pentru mancare, servire, atmosfera : 8

Nota pentru curatenie, decor, detalii : 8

Aveti grija la colesterol :)

Bodega arabeasca Abu Abdu

Carciumioara/bodeguta e undeva prin 1 Mai. Mica si amarata, in prima incapere e improvizata o vitrina plina cu frigane si condimente d-ale lor.
Sa fie turci? Libanezi?Arabi? Zau ca nu stiu, pentru ca au o modalitate ciudata si intortocheata de prezentare.
Au in total trei incaperi. Prima magazinul. A doua este salonul de fumatori, cu trei mese mititele acoperite cu musama de la piata. A treia incapere reprezinta salonul pentur nefumatori. Unde, se poate fuma, ca-n prima incapere stau mereu de-ai casei, cei tuciurii si zgomotosi, care te indeamna spre celalalt salon.
O prima impresie nu e prea placuta. Locul pare murdar si jerpelit. Ca la ei...acasa, ar spune cei rautaciosi. Mese prea mici, scaune incomode din lemn, zugraveala ponosita...ce mai, apectul locului nu se pupa cu snobismul fals al romanului.
Au de castigat insa la: mancare, preturi, servicii!
Meniul iti prezinta cateva feluri naucitoare de specialitati traditionale. Nu stim ce fel de traditionale ca inca nu le-am dibuit nationalitatea (aici va invit sa ghiciti). Totul pozat si lipit frumos in paginile platifiate ale meniului.
Cam orice ai comanda se gateste pe loc, dureaza putin si e delicios.
Chelneritele cu alura putin plictisita sunt totusi politicoase si se misca repede. Iti aduc din partea casei o farfurioara cu muraturi. Tari,diverse si proaspete.
Lipia vine tot din partea casei.
Imi plac pentru ca au mancaruri relativ sanatoase, pentru ca sunt intradevar dupa retete proprii si pentru ca au pana si servetelele traditionale "al jazeerah". Totul e autentic!
Preturile sunt convenabile. Cu pana in 50 de lei noi, mananci bine, te saturi, bei un airan (iaurt cu menta si usturoi) delicios, si pleci fara senzatia aceea de stomac suprasaturat de grasimi.
Daca nu te intereseaza prea mult locatia si n-astepti fitze, ci vrei doar mancare buna, arabeasco-turceasco-libaneza, fugi la ei.
Daca vrei lux peste tot ce-am mentionat mai sus, cauta (si recomanda-mi) un alt loc.

Pentru servire si mancare le dau o nota aproape maxima: 8

Pentru locatie, spatiu, curatenie generala, mai au insa ceva treaba: 5

S-aveti pofta!

Cuvant inainte

Mi-a venit o idee. Si cum ideea se cam plictisea singura intr-o teasta de blonda, i-am construit blog.
Fratele mai mic al gandurilor si norilor se vrea participant al domeniului culinar.
De ce critica de carciuma?
Pentru ca m-am saturat sa caut locuri dragute, cochete, unde sa-mi rup cateva momente bune, pe banii mei evident. Deh, de cautat, caut, n-am ce zice, de gasit insa...nu prea.
Dragi cititori, va rog sa-mi recomandati locuri de vizitat, cafenele, restaurante, bistro-uri, si asa mai departe.
In timp sper sa le vizitez pe toate, si sa le astern povestile aici...
De-o fi bune sau rele, depinde numai de locul respectiv.

Eu...promit sa redau cat mai detaliat, o critica pe gusutul tuturor.

Cine-a zis de critici negative? Vedem, mancam, vorbim!